Astăzi încep o nouă serie de articole dedicate istoriei companiilor - atât a celor care au reușit să traverseze deceniile și să se reinventeze, cât și a celor care au dispărut în mod spectaculos. Din aceste povești extrag, o dată pe săptămână, lecții concrete și recomandări practice pentru antreprenorii IMM din România, căci istoria afacerilor este, probabil, cel mai valoros manual de strategie pe care îl avem la dispoziție.

Nokia: Cum regele mondial al telefoanelor a devenit victima propriului succes

"Connecting People" - două cuvinte care au cucerit lumea. Dar în spatele acestui slogan se ascunde una dintre cele mai tragice și instructive povești din lumea business-ului: cum gigantul absolut al comunicațiilor mobile a devenit victima propriului său triumf.

Imaginează-ți că deții 70% din piața europeană a telefoanelor mobile. Vinzi 12 aparate pe secundă. Profiturile tale sunt mai mari decât PIB-ul multor țări. Ești practic sinonim cu "telefonul mobil". Și apoi, în doar șapte ani, aproape că dispari. Aceasta este povestea Nokia.

Capitolul 1: Phoenixul din Finlanda (1990-2000)

Să începem cu un paradox fascinant: Nokia nu a început ca o companie tech. În 1865, când Frederik Idestam a fondat-o pe malurile râului Tammerkoski din Finlanda, Nokia făcea... hârtie. Peste decenii, a navigat prin industrii ca un camaleon în afaceri: hârtie, anvelope, cizme de cauciuc, chiar și televizoare.

Această identitate schimbătoare ar fi trebuit să fie primul indiciu al unei abilități extraordinare de adaptare. Dar, precum multe semne din această poveste, a fost ignorat când a contat cel mai mult.

În anii '80, când lumea încă era legată de telefoanele cu fir, o altă companie domnea absolut peste comunicațiile mobile: Motorola. Aceștia inventaseră telefonul mobil în 1983 cu legendarul DynaTAC și controlau piața globală cu tehnologia lor analogică. Erau atât de dominanți încât părea imposibil să fie detronați.

Dar vizionarii Nokia au văzut viitorul în cifre, nu în analogic. Au făcut un pariu nebunesc: au vândut toate celelalte divizii și au mizat totul pe o tehnologie încă necunoscută numită GSM. Motorola râdea de această decizie. "Finlandezii au înnebunit," șușoteau în boardroom-urile din Chicago și Tokyo. "De ce să schimbi ceva ce funcționează perfect?"

Când Nokia 1011 - primul telefon GSM din lume - a sunat pentru prima dată în 1992, râsul s-a oprit brusc. Nokia nu doar că intrase în joc - detronase un imperiu. În doar câțiva ani, tehnologia digitală GSM a făcut telefoanele analogice Motorola să pară relicve din Evul Mediu. Motorola, care refuzase să își canibalizeze propriul succes analog, a fost măturată de revoluția digitală.

Ironia acestei victorii avea să se întoarcă împotriva Nokia cu o precizie devastatoare. În timp ce sărbătoreau detronarea Motorola, Nokia nu a realizat că tocmai demonstrase cum un gigant poate fi distrus de propriile prejudecăți. Lecția pe care au aplicat-o perfect împotriva Motorola, au uitat-o complet când Apple a venit cu următoarea revoluție.

Capitolul 2: Imperiul invincibil (2000-2007)

Începutul anilor 2000 a fost epoca de aur Nokia. Nu era doar o companie - era un fenomen cultural. Telefonul 3310, lansat în 2000, a devenit legendă urbană pentru indestructibilitatea sa. Modelul 1100, cu peste 250 de milioane de unități vândute, rămâne până azi telefonul cel mai vândut din istorie.

Cifrele erau de-a dreptul hipnotizante:

• 40% din întreaga piață globală - aproape jumătate din oamenii care cumpărau telefoane alegeau Nokia

• 12 telefoane vândute pe secundă - în timp ce citeai această propoziție, Nokia ar fi vândut încă 36 de aparate

• 5.8 miliarde EUR profit în 2007 - mai mult decât câștigau țări întregi

Dar cel mai impresionant era ecosistemul. Nokia nu făcea doar telefoane - făcea totul. De la cipurile din interior până la software-ul care le făcea să funcționeze, de la antenele din turnuri până la magazinele care le vindeau. Era Apple înaintea Apple, Google înaintea Google.

În Helsinki, în sediul companiei, atmosfera era de euforie permanentă. Angajații se plimbau cu pieptul umflat de mândrie. În Finlanda, dacă lucrai la Nokia erai ca un samurai în Japonia feudală - elita supremă.

Capitolul 3: Ziua în care timpul s-a oprit (9 ianuarie 2007)

Steve Jobs urca pe scenă în San Francisco cu o cutie mică în mâini. În sala conferinței Macworld, lumea tech-ului își ținea respirația. Ceea ce a urmat în următoarele 90 de minute a schimbat pentru totdeauna industria telefoniei mobile... A schimbat lumea.

"Astăzi, Apple reinventează telefonul," a spus Jobs cu zâmbetul său enigmatic.

La Helsinki, în sediul Nokia, echipa de management privea livestream-ul cu o aroganță liniștită. "Un iPod cu telefon," și-au șoptit unul altuia. "Cine o să plătească 500 de dolari pentru asta?"

Era exact aceeași aroganță pe care Motorola o afișase cu 15 ani înainte când Nokia lansase GSM. Aceleași cuvinte, aceeași disprețuire pentru "jucăria" care părea să nu înțeleagă piața reală. Istoria se repeta cu o precizie sinistră, doar că de data aceasta Nokia era în rolul titanului orbit de propriul succes.

Dar iPhone-ul nu era doar un telefon - era primul computer adevărat de buzunar. Și în acel moment, fără să știe, Nokia și-a semnat sentința de moarte exact cum Motorola și-o semnase în 1992 când a refuzat să ia în serios revoluția digitală GSM.

Ironia supremă? Nokia inventase touchscreen-ul cu ani înainte. Aveau brevete pentru multe dintre tehnologiile pe care le-a folosit Apple. Dar le văzuseră doar ca "funcționalități nice-to-have", nu ca viitorul însuși.

Capitolul 4: Anatomia unui Dezastru - cu D mare (2007-2011)

Cum moare un gigant? Nu dintr-o dată, ci încet, prin mii de decizii greșite care se acumulează ca avalanșele.

Tragedia culturilor interne

În birourile Nokia din Helsinki domnea o cultură finlandeză ultraconservatoare. Ierarhia era atât de rigidă încât un inginer junior nu îndrăznea să îi spună directorului că iPhone-ul era o revoluție, nu o modă trecătoare. Meeting-urile se desfășurau în tăcere politică, fără contradicții, fără fricțiuni creative.

Contrast dramatic cu Apple, unde Jobs striga la toată lumea și nimeni nu se sfia să conteste o idee proastă, chiar dacă venea de la CEO.

Războiul software-urilor interne

Poate cel mai absurd capitol al tragediei: Nokia avea șase - șase!!! - platforme software diferite care se luptau pentru resurse ca niște regate medievale. Symbian, S40, MeeGo, Meltemi, Series 30, Series 80. Fiecare echipă credea că platforma ei va domina viitorul.

În timp ce la Apple toată compania se concentra obsesiv pe iOS, la Nokia inginerii își sabotau reciproc proiectele pentru a obține bugete mai mari.

Primul contraatac: Nokia N97 (2009)

Când Nokia a lansat în sfârșit răspunsul la iPhone - N97 - a fost ca și cum ai fi adus un tanc la o cursă de Formula 1. Era masiv, complicat, cu un keyboard fizic care părea din Evul Mediu al tehnologiei.

Recenziile au fost devastatoare: "Nokia încă nu înțelege ce vrea piața." Vânzările au fost o catastrofă. Momentul acela a marcat începutul sfârșitului.

Capitolul 5: Scrisoarea de adio (2011-2014)

În septembrie 2010, Nokia a făcut o mutare disperată: l-au adus pe Stephen Elop, fostul executive Microsoft, ca CEO. Era primul străin care conducea compania finlandeză.

La 8 februarie 2011, Elop a trimis angajaților o scrisoare care a intrat în istorie ca "Burning Platform Memo":

"Nokia stă pe o platformă petrolieră în flăcări. Putem să rămânem pe platformă și să ardem împreună cu ea, sau putem să sărim în apele înghețate și să încercăm să înotăm."

Soluția lui Elop a fost să sară în brațele Microsoft și să adopte Windows Phone ca sistem de operare principal. A fost ca și cum ai fi încercat să stingi focul cu benzină.

Căderea liberă

• 2007: 40% cotă de piață globală

• 2009: 35%

• 2011: 25%

• 2012: 15%

• 2013: 3%

În septembrie 2013, Microsoft a cumpărat divizia de telefoane Nokia pentru 7.2 miliarde EUR. Pentru comparație, în punctul său maxim, doar această divizie valora peste 150 miliarde EUR.

Era ca și cum cineva ar fi cumpărat Imperiul Roman cu prețul unei provincii.

Lecțiile din ruinele unui imperiu

1. Succesul orbeşte în modul cel mai periculos

Nokia era atât de dominantă încât nu mai vedea realitatea. Când ești rege, toată lumea îți spune doar ce vrei să auzi.

Lecția dură: Succesul de azi e cea mai mare capcană pentru succesul de mâine. Când totul merge perfect, acolo e cel mai mare pericol.

Pentru antreprenori: În cel mai bun an al tău, investește cel mai mult în inovație și în contestarea propriului model de business.

2. Cultura mănâncă Strategia la micul dejun

Nokia avea strategii geniale pe hârtie, dar o cultură care le omora în execuție. Cultura finlandeză - respectuoasă, ierarhică, evitând conflictele - era perfectă pentru eficiență, dar dezastruoasă pentru inovație.

Lecția: Nu poți construi o companie inovatoare într-o cultură care pedepsește gândirea diferită.

Pentru antreprenori: Angajează și promovează oamenii care îți pun întrebări incomode, nu pe cei care îți dau dreptate.

3. Obsesia pentru funcționalități vs. Obsesia pentru experiență

Nokia măsura succesul în megapixeli, durata bateriei și numărul de funcționalități. Apple măsura succesul în "Wow!" și în modul în care se simțea utilizatorul.

Lecția: Clienții nu cumpără produse, cumpără experiențe și emoții.

Pentru antreprenori: Întreabă-te mereu: "Cum se simte clientul când folosește produsul meu?", nu "Câte caracteristici am reușit să bag în el?"

4. Simplitatea invinge Complexitatea

Nokia avea ecosisteme fragmentate, Apple a creat unul simplu și coerent. Era diferența dintre o simfonie și un zgomot asurzitor.

Lecția: În era informației infinite, simplitatea devine luxul suprem.

Pentru antreprenori: Când nu știi ce să alegi, alege mereu varianta mai simplă.

5. Adaptabilitatea este Noua Inteligență

Nokia făcea perfect telefoane pentru o lume care nu mai exista. Era ca și cum ai produce cele mai bune felinare când tocmai se inventase becul electric.

Lecția: Nu e suficient să faci lucrurile bine. Trebuie să faci lucrurile potrivite.

Pentru antreprenori: Întreabă-te săptămânal: "Pentru ce lume construiesc produsul meu - pentru cea de azi sau pentru cea de mâine?"

Planul pentru Antreprenori IMM

1. Instituie "Ziua Judecății" lunară

O dată pe lună, organizează o ședință în care echipa încearcă să distrugă propriul business. Roleplay: sunteți startup-ul care vrea să vă pună pe butuci. Ce ați face?

2. Construiește rețeaua de spioni

Nokia asculta doar ecoul propriei voci. Tu ai nevoie de "spioni prietenoși" - clienți, parteneri, chiar competitori care îți spun adevăruri dureroase despre piață.

3. Regula 70-20-10 sacră

• 70% din resurse pe ceea ce știi că merge

• 20% pe îmbunătățirea a ceea ce ai

• 10% pe experimente complet nebunești

4. Detectorul de semnale slabe

Nokia a ignorat semnalele timpurii: touchscreen-uri, app stores, consumul de internet mobil. Creează un sistem pentru identificarea tendințelor care par "nice-to-have" azi, dar pot fi "must-have" mâine.

5. Vaccinul anti-succes

Când afacerea merge excelent, e momentul cel mai periculos. Atunci investești cel mai mult în căutarea următorului tău model de business.

6. Principiul unei singure platforme

Dacă ai mai multe linii de business, identifică care e forța ta principală și concentrează-te obsesiv pe ea. Diversificarea ucide focus-ul. Sparge afacerea în mai multe companii profitabile - vezi exemplul Virgin.

7. Cultură anti-ierarhică

Creează mecanisme prin care oricine din echipă poate contesta orice decizie, indiferent de rang. Ideile bune nu au gradaj militar.

Epilog: Renașterea Phoenixului

Povestea Nokia nu s-a terminat în 2014. După ce și-a vândut divizia de telefoane, compania s-a reinventat complet ca furnizor de infrastructură 5G. Astăzi, Nokia construiește "drumurile" pe care circulă internetul mobil global.

În 2023, Nokia a raportat din nou profitabilitate solidă. Phoenixul finlandez a renăscut din propria cenușă.

Verdictul Final

Nokia ne învață lecția supremă a business-ului modern: în lumea de azi, nu există "prea mare ca să pici". Gigantul care părea etern a căzut în șapte ani. Dar ne învață și că reinventarea e posibilă când îți asumi eșecurile și înveți din ele.

Pentru antreprenorii români, lecția Nokia e clară: succesul e fragil ca porțelanul, dar adaptabilitatea e tare ca diamantul.

Nu contează cât de bine merge afacerea azi. Întrebarea care contează e:

Ce faci pentru a fi relevant în lumea de mâine?

Nokia a uitat că în business, singurul lucru permanent e schimbarea. A devenit victima propriului succes, prizonieră în propriul imperiu.

Tu nu trebuie să repeți aceeași greșeală. Lecția e clară, sângeroasă și salvatoare: adaptează-te sau mori.

În următorul episod al seriei noastre, vom explora tragic a Kodak - povestea companiei care a inventat fotografia digitală și apoi a fost distrusă de propria sa creație. O lecție și mai dramatică despre cum inovația poate fi cel mai mare dușman al inovatorului.

Boost your BIZIQ!
Cu prietenie,
Remus